Dezvoltarea durabila reprezinta mijlocul de planificare a sectorului forestier prin actiuni menite sa asigure o amenajare moderna si naturala a sectorului forestier. Cele mai multe cazuri pentru amenajarea sectorului forestier se datorau in principal nivelului extins de despadurire si defrisare, urmat de contributiile padurilor la securitatea alimentara si energetica a oraselor, dar si pe o strategie de dezvoltare a capacitatii administratiilor forestiere nationale.
Eforturile de planificare forestiera au in vedere:
- un control al efectelor umane asupra mediului inconjurator;
- multiplicarea sistemelor ecologice si a principiilor sociale;
- impadurirea spatiilor defrisate;
- un proces de mentinere a valorilor ecositemelor forestiere;
- mentinerea resurselor forestiere pentru generatiile ce vin;
- asigurarea unui climat sanatos;
- tratarea padurilor prin strategii de management adecvat.
Conceptul de proiect forestier national
-implica implicarea activa a populatiei, leadership, angajamente internationale coerente cu politicile nationale statale, parteneriat si participare activa in procesele de ecologizare, abordari intersectoriale menite sa asigure o mai buna coordonare a planificarii silvice.
Planificarea forestiera se spune ca se va concentra pe mijloacele inovatoare de evolutie in domeniul silvic cu privire la sustenabilitatea orientarii operationale pe plan forestier. Din acest punct de vedere, planificarea forestiera a fost si este abordata din mai multe cadre de planificare sectoriala si generala, incepand de la nivel local pana la nivelul international, astfel incat sa urmareasca consolidarea politicilor institutionale, amenagamentele agricultorilor si forestierilor, o agricultura multisectoriala, promovarea unei silviculturi la standarde moderne, atingerea obiectivelor proiectelor de dezvoltare durabila, promovarea participativa a publicului si a comunitatilor in actiunile de impadurire, implicarea organizatiilor, asociatiilor si agentilor economici in asigurarea unui mediu natural adecvat secolului XXI.