Perceptia

Suntem atat de ocupati sa analizam piramidele din Egipt, atat de masive, avand caramizi de un galben similar nisipului, incat uitam ca ceea ce vedem sunt doar ramasitele lor. Daca le-ai vedea noi, abia le-ai recunoaste. Erau cu mult mai smechere pe atunci.

Realitatea

Ce vedem azi ca fiind piramidele sunt doar straturile expuse ale structurii bazei. Piramidele originale luminau precum Times Square in Egiptul antic. Egiptenii erau foarte dornici de a avea chestii cat mai mari si  stralucitoare, mai ales cand era vorba despre moarte.

Si, din moment ce piramidele erau mormintele faraonilor, au avut grija sa fie cele mai mari si mai stralucitoare lucrurile pe care le puteau ridica. Exteriorul era alcatuit din calcar alb si stralucitor care ascundea straturile de caramida, oferind impresia ca piramida era facuta dintr-o singura bucata. Nu e nevoie sa ma credeti pe cuvant – inca se mai pot vedea bucati decoravite pe unele dintre ele.

Exteriorul a fost apoi lustruit, pana cand a ajuns aproape de pericolul de orbire din cauza luminii puternice pe care o reflecta soarele sau luna. Se spune chiar ca puteau sa fie vazute de la kilometri intregi, chiar si in timpul noptii. Desigur, asta nu era de ajuns pentru faraoni, care au ornat cheia boltii cu aur.

De ce ni le inchipuim gresit?

Ceea ce vedem azi reprezinta echivalentul unei masini sport care a fost uitata intr-un cimitir de masini. Vremea si timpul au afectat piramidele timp de peste patru mii si jumatate de ani. Bine, partial a fost timpul, partial au fost pungasii. Acele straturi de alb si aur? Au fost date jos si folosite pentru construirea Cairoului medieval, iar gaurile care pot fi observate au aparut din cauza vanatorilor de comori din secolul XIX, care au incercat sa intre in ele folosind picamere si chiar dinamita.