Un copil educat isi va arata la maturitate adevarata valoare. Fata de parinti si cei din jur, fata de sine si de ceea ce va dori sa faca pe viitor. Un copil care a fost privat fie de libertate, fie de iubire isi va arata pe viitor aceleasi sentimente fata de sine si de cei care l-au crescut. Conform psihologilor problemele pe care le intampinam in copilarie ne vor afecta pe viitor ca si comportament.
Pentru cei cei care doresc performanta, pentru cei a caror parinti impun un nivel prea inalt in ceea ce priveste performanta la maturitate acestia vor ajunge sa depaseasca o limita a ceea ce inseamna puterea de a face un lucru. Partea mai putin buna este ca in ideea de a se autodepasi va interveni refuzul intr-o infrangere.
Pentru cei care au fost privati de dragoste in copilarie la maturitate acestia vor fi insensibili la trairile celor din jur, la ceea ce altii simt. Greu de empatizati cu cei din jur insa asta se va rasfrange si asupra sinelui.
Izolarea sociala este si ea parte din lista de probleme. Pentru astfel de cazuri la maturitate se gaseste greul de a se integra intr-un grup de prieteni insa chiar si acolo unde este o intentie in acest sens este foarte greu pentru cei din jur sa-l accepte. Iar cand vine vorba de abandon la maturitate va interveni parca o dorinta acuta de a se „agata” de partenerul de viata, de a face exact opusul. In ideea de a nu fi parasit inca o data exista acea idee de posesie, de unde si un comportament ce vizeaza nesiguranta.
Si desigur ca cei care in copilarie au fost abuzati vor face aceelasi lucru cand la randul lor vor avea puterea sa o faca, in majoritatea cazurilor fiind ca si cand ar sta in garda fata de toata lumea, dintr-o frica adanc ascunsa a ceea ce a trait de mic copil.