Poate te intrebi “Ce, cum?! Jocurile video sunt arta de acuma?”. Regula care defineste arta, pana la urma, este subiectivismul. Asadar, daca le luam per ansamblu, cu desenele, scrierile, povestile si muzica puse la un loc de catre oameni cu abilitati deosebile (desene, povesti si muzica, care intr-un joc video care se respecta sunt toate absolut fabuloase), pot constitui o noua forma de arta, “arta jocurilor video”. De ce aceasta noua forma de arta este mult mai buna decat si mai spectaculoasa decat oricare alta, vom explica in continuare.
Jocurile video pot, mai bine decat orice altceva, sa te faca sa te simti ca si cum ai fi o cu totul alta persoana. Uite un exemplu, intr-un joc video de proasta calitate, ai tendinta sa te referi la personajul principal ca fiind “el”, in schimb intr-un joc video bun (la care ne referim, de fapt, in tot acest articol), vei face referire la personajul principal ca fiind o parte componenta a propriei tale personalitati, o proiectie a propriului “eu”, ce mai, un alter ego desavarsit.
Un alt lucru demn de luat in calcul atunci cand vine vorba despre jocuri, este faptul ca jocurile fac, intr-o anumita masura, tot ce fac vechile forme de arta. Ce reprezinta o pictura? Pe scurt, o transpunere misterioasa a personalitatii autorului. Observi ca acelasi lucru il fac si jocurile, prin detaliile lor grafice, imaginile statice si dinamice, coloritul bogat si asa mai departe. Daca ne referim la scrieri, jocurile, la fel ca si oricare roman, prezinta o poveste extrem de complexa si plina de mici “ascunzisuri”, rasturnari de situatie si multe altele care dau farmec oricarui text. Nu in ultimul rand, daca ne referim la forma de arta data de muzica, putem afirma cu tarie ca jocurile chiar iau in serios treaba asta. Multe coloane sonore din jocuri renumite au ajuns sa fie piese de sine statatoare, pe care lumea le asculta cu orice ocazie.
